luni, 29 aprilie 2013

Soldaţii de teracotă au cucerit Calea Victoriei

Soldaţii de teracotă au cucerit Calea Victoriei

Fabuloasa expoziţie “Comorile Chinei”, organizată la Muzeul Naţional de Istorie a României, îşi deschide porţile mâine, 30 aprilie, pentru marele public. 
Soldaţii şi calul de teracotă, minunate obiecte din bronz, porţelanuri, sculpturi în jad, ceramică (obiecte care seamănă foarte mult cu ceramica de Cucuteni, deşi sunt cu o mie de ani mai tinere decât aceasta), vase pentru ceremonii, vase funerare, o altă armată, dar mai mică şi din ceramică, povestea Drumului Mătăsii şi multe alte istorii fascinante le găsim în expoziţia-eveniment “Comorile Chinei”.

Expoziţia este organziată pe patru teme: “Naşterea Chinei”, şi aici găsim obiecte din neolitic şi epoca bronzului, “Unificarea Chinei” – la loc de cinste fiind soldaţii  şi calul de teracotă, “Drumul Mătăsii”, de unde vom afla ce importanţă majoră a avut pentru spaţiul românesc această cale comercială care ajungea până la gurile Dunării, “China Imperială” – cu porţelanurile cele mai fine, ceasurile şi alte obiecte valoroase din colecţiile imperiale, Oraşul Interzis. Dar nici o descriere nu poate vorbi despre perfecţiunea artefactelor prezentate, despre detaliile care îţi dau impresia că generalul urmează să dea un ordin, soldatul să încordeze arcul sau calul să pornească într-o fugă nebunească. Aşa cum nici o descriere nu poate reda fineţea sculpturilor în jad, culorile lor şi nici strălucirea proţelanurilor sau bogata şi frumoasa ornamentaţie a obiectelor din bronz sau a oglinzilor din bronz. 

  Este spusă pe scurt povestea unei civilizaţii care a fascinat, milenii întregi, şi încă mai are multe de arătat lumii. 

Deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti, în perioada 30 aprilie – 1 august 2013, expoziţia reprezintă expresia unui demers major de diplomaţie culturală şi, deopotrivă, un eveniment muzeal de referinţă – după cum spunea vineri, 26 aprilie, directorul general al MNIR, dr Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Seria evenimentelor dedicate expoziţiei-eveniment “Comorile Chinei” continuă astăzi, începând cu ora 17:00, când are loc vernisajul oficial, în prezenţa Excelenţei Sale Doamna Huo Yuzhen, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, domnului Daniel Constantin Barbu, ministru al Culturii, domnului Dong Baohua, director general adjunct al SACH (Administraţia de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica Populară Chineză) şi domnului dr Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României. 

Evenimentul este organizat exclusiv pentru invitaţi din Corpul Diplomatic al României, precum şi pentru înalte oficialităţi ale statului.

Proiectul expoziţional “Comorile Chinei” constituie cel mai amplu demers cultural şi cea mai mare expoziţie organizată de China într-un muzeu din România, reunind artefacte inestimabile provenind din 11 muzee şi instituţii culturale din Republica Populară Chineză. Reflectând natura atotcuprinzătoare şi inovativă a civilizaţiei chineze, această expoziţie oferă vizitatorilor prilejul de a aprecia din diferite perspective istorice profunzimea şi bogăţia culturii şi tradiţiilor chineze.
Expoziţia va fi deschisă pentru public de mâine, 30 aprilie, începând cu ora 10:00, până la ora 18:00, şi va putea fi vizitată până la data de 1 august 2013. În perioada 30 aprilie – 1 august 2013, muzeul va avea un program de vizitare extins, astfel că va fi deschis de marţi până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00, iar în ultima sâmbătă a fiecărei luni, programul se va prelungi până la ora 22:00.

În acestă perioadă se vor aplica noi condiţii şi tarife de acces diferite de cele aplicate până acum. Astfel, costul unui bilet de acces în muzeu care include vizitarea expoziţiilor “Comorile Chinei”, “Tezaur Istoric” , “Lapidarium-Copia Columnei lui Traian” şi a expoziţiilor temporare va fi de 25 de lei pentru adulţi, 15 lei pentru elevi, studenţi, pensionari şi persoane cu dizabilităţi, 50 de lei pentru pachet familial care include doi adulţi şi maximum trei copii cu vârsta până în 18 ani. Va exista, de asemenea, opţiunea “acces rapid” în muzeu, care va costa 50 de lei.


Autor articol:Carmen Anghel
Articol apărut în Jurnalul Naţional, Ediţia Online, secţia Cultură: 
http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/soldatii-de-teracota-au-cucerit-calea-victoriei-642145.html

miercuri, 24 aprilie 2013

Zubiju: Cu drag pentru Mihnea!


Ajută un copil autist să zâmbească! Ajută-l pe Mihnea!

Zubiju: Cu drag pentru Mihnea!

Dragă Andreea, dragă Zubiju,
Îţi mulţumesc pentru broşele pe care le-ai creat şi pentru că mi-ai spus povestea pe blogul tău, www.zubiju.blogspot.com
Îţi mulţumesc şi pentru cuvintele frumoase în care ai aşezat povestea broşei-puzzle.
Mă bucur că te-am inspirat şi îmi doresc ca multe suflete frumoase să se întâlnească în dorinţa de a-i ajuta pe copiii asemeni mie.
Iată ce scrie Andreea pe blogul ei:
“Am primit un mail cu o comanda mai speciala, si anume, daca pot modela ceva reprezentativ pentru a ajuta un copil frumos fooc pe nume Mihnea diagnosticat cu autism.
(…)
Pentru a modela ceva reprezentativ am cerut cateva detalii despre ce as putea face si am aflat ca semnul/logo-ul universal pentru autism ar fi o bucla formata din piese de puzzle. Asa am ales sa modelez o brosa piesa de puzzle pe care am pus chipul un copilas :) Am vrut sa evidentiez faptul ca Mihnea e unul (una din multele piese de puzzle ce alcatuiesc puzzle-ul) din cei multi cu acest diagnostic.” 

Citeşte mai mult aici.

luni, 15 aprilie 2013

Ce ghiduşii mai face Mihnea?




Avem vesti grozave: terapia lui Mihnea da roade! Coordonatorul spune ca este un baiat extrem de deschis si asimileaza foarte bine informatiile. Vor creste numarul de ore de terapie zilnica. Noi ne bucuram, singura rugaminte a noastra catre voi, prietenii lui Mihnea, este sa ne ajutati sa strangem si mai multe formulare sau sponsorizari.

Cum il puteti ajuta pe Mihnea:

1. Completati Formular 230 – pentru salariati. Se doneaza 2% din impozitul pe venit datorat statului. Se poate descarca de aici:www.recrutare-turism.ro/contact, sub numarul de telefon. Il puteti depune personal la administratia financiara sau venim noi sa il luam.
2. Completati Formular 200 – pentru cei care au si alte venituri pe langa salarii, si care oricum de...pun acest formular. Se poate descarca de aici: www.recrutare-turism.ro/contact, sub numarul de telefon. Il puteti depune personal la administratia financiara sau venim noi sa il luam.
3. Contract de sponzorizare - pentru firmele care vor sa doneze 20% din impozitul pe profit. Se completeaza contractul cu asociatia Help Malin (www.helpautism.ro) care reprezinta cazul nostru. Sunati-ma si va dau detalii. Contabilul firmei va sti cum sa marcheze contabil aceasta donatie.
4. Donatii libere: in contul: RO44BACX0000000843775074, deschis la Unicredit Tiriac, sucursala Dristor, pe numele Mihnea Dan Chiriac.

Fondurile vor fi folosite pentru plata terapiei ABA (terapeuti + coordonator program) + alte tratamente si proceduri recomandate.

Pare complicat, dar este simplu si cu un efect imens! Sunati-ma pentru orice nevoie de clarificare: 0722604755. Oana


Prietenii lui Mihnea

vineri, 12 aprilie 2013

Vă aduceţi aminte de Mihnea?



Am promis şi vreau să mă ţin de cuvânt. 
Să ţin la curent lumea cu minunile ce se întâmplă în viaţa lui, zi de zi.
Cum învaţă, se joacă, descifrează, iubeşte. Aşa că..iată ce a mai făcut Mihnea.


Simi, mama lui Mihnea, merge astazi la workshopul Asociatiei Help Autism, pentru ca vrea sa inteleaga mai bine cum isi poate ajuta copilul. O sa va povestesc maine cu ce experiente se intoarce de acolo. Te pupam, Simi!

Am ramas datoare cu ceva concuzii de la workshop (http://helpautism.ro/proiecte-asociatie/21-proiecte/95-workshop-adresat-parintilor) ! Au fost prezenti peste 20 de parinti ai unor copii cu autism in diverse grade de gravitate. Unii fac terapie de cativa ani buni si se mentin oarecum pe o linie de normalitate, altii lupta de mai putin de un an de zile si au sanse mult mai mari de a se recupera in proportie de 99%. Simi era destul de trista ieri, dupa workshop. Avea impresia ca asteparile ei de la Mihnea nu se transforma in realitate: alti copii la cateva luni de terapie deja spun cateva cuvinte, iar Mihnea inca nu verbalizeaza deloc. Psihologul ei preferat, numit si "psihologul de serviciu", fara pregatire speciala dar cu o doza de optimism vitala in aceste momente, n-a lasat-o pe Simi sa uite ca Mihnea face terapie de o luna, ca a inteles toate jocurile propuse de coordonator si de terapeut in toata aceasta perioada, ca dovedeste pe zi ce trece mai multa incredere in el, ca ii plac mai mult oamenii si copiii si ca ii cauta. In plus, si asta este valabil in orice situatie, copiii chiar sunt diferiti! Si in terapia ABA, doi copiii cu autism, de aceeasi varsta, cu aceeasi gravitate a bolii, beneficiind de acelasi nr de ore de terapie va evolua diferit. Vor exista puseuri de intelegere si de asimilare a informatiilor, asa cum se intampla in "crestere". Sa luam lucrurile pe rand, cu optimism si cu incredere in fondul bun al lui Mihnea.

Tot de la workshop, Simi a retinut o idee foarte buna: cum afli ce se intampla cu copilul tau intr-o anumita situatie? De exemplu vrei sa stii ce se intampla exact intre copilul tau si educatoarea de la gradinita. Solutia: jocul de roluri. Iei doua papusi: una o dai copilului si spui ca este educatoarea si pe cealalta o iei tu si spui ca esti copilul. Apoi lasa imaginatia sa zboare si vezi ce replici, gesturi chiar, atititudini ii aloca copilul tau papusei-educatoare. E o mica manipulare la mijloc, dar nu cred sa afectam copilul, mai ales ca solutia vine din partea unui psiholog.

Mihnea a fost in parcul Cismigiu cu mama, tata, Petra, verisoara lui si Oana, matusa lui. Paunii nu venisera inca in tarc, deci trebuie sa repete vizita neaparat!!

Buna dimineata! Inca un progres. Pentru copiii cu varste foarte mici, cu autism, cum este cazul lui Mihnea, acceptarea alimentelor intregi, nepasate, este foarte dificila. Ieri insa, Mihnea, a mancat asa: un mar, din care a muscat, sticksuri si chipsuri :)))) Cred ca i-a starnit Petra curiozitatea, ca ea rontaia prin casa. Go Mihnea!

Astazi Mihnea a primit 3 stelute pentru rezultatele exercitiilor de la terapie. Se pare ca ii priesc zilele in care are casa plina de... Petra, de tipete de bucurie, de joaca, de alergat, de chiuieli etc :) Maine recuperam restantele, punctul 7 si 8 de la "serialul" ce isi doreste un copil cu autism sa stii despre el. Noapte buna!

Foarte, foarte important!!!

Pentru echipa lui Mihnea, avem nevoie de inca un terapeut: minim 2 ani experienta in terapie ABA cu copiii, de preferat sa fi lucrat cu copii mici. Zona de lucru: Berceni. Program: 18:00-20:00. O sa va placa familia noastra, iar daca Mihnea vine alergand spre dvs, noi o sa va iubim! Ca orice familie care trece prin asta, nu avem bugete nelimitate, insa ceea ce putem oferi ne permite sa angajam pe unii dintre cei mai buni terapeuti. Informatii: 0722 604 755 si CV pe oana.diaconu@recrutare-turism.ro, cu subiect ABA.


Mai avem timp pana pe 25 mai sa redirectionam 2% din impozitul pe profit. Descarca formularul 230 de pe pagina: www.recrutare-turism.ro/contact . Mihnea poate beneficia de ajutorul tau, iar tu poti deveni prietenul lui. Multumim!

https://www.facebook.com/prieteniiluimihnea?ref=stream

marți, 2 aprilie 2013

Fântâna Albă, mai sângeroasă decât Zidul Berlinului. 72 de ani de la masacrarea românilor care încercau să fugă din Bucovina de Nord spre România

Fântâna Albă, mai sângeroasă decât Zidul Berlinului. 72 de ani de la masacrarea românilor care încercau să fugă din Bucovina de Nord spre România

La 1 aprilie 1941, în jur de 3.000 de români au fost masacraţi la Fântâna Albă, în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, de soldaţii sovietici. 
Din 2011, 1 Aprilie este Ziua Naţională de cinstire a memoriei  românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.

La 26 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică. “Începând cu această dată, a fost dat startul prigoanei şi persecuţiei românilor din aceste provincii româneşti. Bolşevicii au pus în practică toate formele de represiune politică, principala cauză fiind tăria de caracter a băştinaşilor în lupta lor pentru Dumnezeu, pentru românism şi pentru România Mare. Dintre acestea, menţionăm: deportările din Basarabia şi nordul Bucovinei( 28 iunie 1940 – 5 martie 1953), masacrul de la Fântâna Albă, Bucovina (1 aprilie 1941), şi Foametea organizată din Basarabia (1946-1947)”, se arăta în expunerea de motive a iniţiatorului Legii Zilei Naţionale a victimelor sovieticilor.
Nu se cunoaşte cifra exactă, dar se crede că au fost câteva sute de mii de români deportaţi în Siberia, Kazahstan, primele victime fiind oamenii de frunte ai comunităţilor: preoţi, învăţători şi aşa mai departe.

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc chiar în ziua de Paşti, la 1 aprilie 1941. Atunci, aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să ajungă în România, să părăsească Bucovina răpită de URSS. Cineva împrăştiase zvonul că românii pot trece graniţa fără probleme, că grănicerii sovietici nu le vor face nimic. Când coloana de români –înarmaţi cu steaguri albe, icoane şi cruci – a ajuns aproape de graniţă, îi mai despărţeau trei kilometri de ţara-mamă, soldaţii sovietici, ascunşi în pădure, au început să tragă în plin. Au secerat, în scurt timp, mii de vieţi. Cei care au scăpat de gloanţe au fost urmăriţi de cavalerie şi spintecaţi cu sabia. Apoi, românii au fost aruncaţi în gropi comune. Oamenii din zonă povesteau peste ani că s-au auzit vaiete multe zile după masacru din acele gropi comune şi de pe câmpuri. 

“În ceea ce priveşte Foametea organizată, datele din Arhiva de stat a fostei URSS spun că în anii 1946-1947, doar în RSSM (fără Basarabia de Sud, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei) au murit de foame aproximativ două sute de mii de oameni. Realitatea însă pare să fi fost mult mai crudă. «Cadavrele stau împrăştiate pe drum(...) nici nu mai este unde să-i înmormântezi», «Oamenii mor ca muştele, pe zi ce trece mor tot mai mulţi», «Oamenii mănâncă oameni» scriau chiar unii activişti de partid în scrisorile lor adresate Comitetului Central al PCUS.  Împuterniciţii stalinişti au curăţat, în toamna anului 1946, toate hambarele, podurile şi depozitele de alimente ale oamenilor. Cei care se împotriveau erau deportaţi sau împuşcaţi”, se arăta tot în expunerea de motive prezentată Parlamentului României.

Localitatea Fântâna Albă se află pe teritoriul de astăzi al Ucrainei. Abia în anul 2000, autorităţile ucrainene au permis să se oficieze o slujbă în memoria românilor ucişi. Situaţia în ceea ce priveşte respectarea memoriei românilor ucişi de sovietici, la 1 aprilie 1941, rămâne în continuare o problemă delicată. Ieri, o delegaţie din România, care mergea la locul masacrului, a fost oprită la graniţa Ucrainei, iar unuia dintre membrii acesteia i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul ţării.  

Într-un timp foarte scurt, atunci, în 1941, au murit de două ori mai mulţi români decât au căzut victime (în jur de 1.300 de persoane, după unele surse), de-a lungul celor 28 de ani, cetăţeni germani care au încercat să treacă de Zidul Berlinului spre libertate. 
_______________________________________________________

 “Fugiţi, oameni buni, eu rămân aici să mor pentru libertate!”

Unul dintre supravieţuitorii masacrului, profesorul  Gheorghe Mihailiuc, a redat în cartea sa “Dincolo de cuvintele rostite”, apărută la Editura obştească “Vivacitas” (Hliboca, 2004), atrocităţile petrecute la Fântâna Albă. 
“Peste sate se abătuse teroare bolşevică. Dacă nu făceai cârdăşie cu noii stăpâni, erai pierdut. În aceste condiţii insuportabile, o parte din populaţia română a ţinutului a hotărât să fugă din ţară ca să scape de prigoană. La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere. Eram şi eu, împreună cu fratele mai mare, printre ei. Am fost martor ocular şi am văzut cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid. (...)
Ucigaşii au aşteptat cu degetul pe trăgaci până când mulţimea a ieşit la luminiş. Era o acalmie prevestitoare de rele. Paşii greoi îi purtau pe oameni spre un sfârşit fatal. Tricolorul din faţa coloanei flutura mândru, demonstrând dragostea de neam şi ţară a românilor Bucovineni. Deodată, liniştea a fost spartă de groaznicul glas al armelor. Zgomotul morţii s-a răspândit, hăt, departe peste codri. Cineva din mulţime a strigat: «La pământ!». Şuvoiul neîntrerupt de foc ne ţinea culcaţi, cu respiraţia curmată. În acea stare de încremenire, un bărbat din primele rânduri a strigat peste puterile sale: «Înainte, fraţilor, ei nu vor cuteza să ne omoare!». Dar chiar atunci a început măcelul. Tragedia de acum jumătate de secol mă nelinişteşte până astăzi, deoarece nu sunt convins că-i imposibilă repetarea unor asemenea nenorociri. E greu de redat în cuvinte tot ce am văzut la Varniţa. Era un adevărat iad de la pământ până la cer. În ochii mei, un flăcău voinic, cu tricolorul în mână, s-a prăbuşit într-o baltă de sânge. Aud şi acum strigătele lui cu groaza morţii pe buze: «Fugiţi, oameni buni, eu rămân aici să mor pentru libertate!». În învălmăşeală m-am pierdut de fratele meu. Întregul câmp era o spaimă, oamenii cădeau ca frunzele de brumă. (...)”.(preluat de pe site-ul www.basarabia-bucovina.info)

Autor articol: Carmen Anghel
Articol publicat în Jurnalul Naţional, secţia Reportaje Speciale, ediţia Online 
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/fantana-alba-masacru-romani-bucovina-de-nord-640465.html


luni, 1 aprilie 2013

Ajută un copil autist să zâmbească! Ajută-l pe Mihnea!

Ajută un copil autist să zâmbească! Ajută-l pe Mihnea!
Părinţii au aşteptat mulţi ani să le vină pe lume un fiu. Minunea s-a produs, în toamna anului 2010. 
L-au botezat Mihnea-Dan. 
La început, era un puşti precum ceilalţi, zâmbind prietenos, ca într-o reclamă de pampers. Liniştit. Poate mult prea liniştit. Văzându-l crescând alături de verişoara lui, doar cu trei luni mai mare, părinţii au putut observa primele semne ale unui autism sever. Pe măsură ce timpul trecea, lumea din jur îi devenea străina. Nu vorbea, nu socializa, se închidea în universul lui. 

Medicii au confirmat diagnosticul bolii când Mihnea a împlinit 2 ani şi 4 luni. Avea, deja, întârziere în vorbire, comunicare şi înţelegere. Autismul este o boală care are şanse de vindecare doar în 47% dintre cazuri, dar medicii i-au încurajat pe părinţi: în cazul lui, acţionând rapid, cu un tratament intensiv, sunt 90% şanse ca el să fie recuperat până la împlinirea vârstei şcolare. 

Ca să-l recupereze, părinţii au început lupta cu timpul; o luptă grea, inegală şi lungă, a cărei cheie o cunosc doar psihologii. Minunea naşterii a trebuit reluată, de la momentul primei scântei a gândului. Ar fi fost de la Dumnezeu ca vindecarea să vină natural, fără costuri. Dar, azi, chiar şi minunile costă. 

A început cu 2 ore de terapie pe zi şi timpul creşte, căci trebuie să ajungă la 8 ore de lucru cu terapeuţii, zilnic. Preţul şedinţelor de terapie creşte şi el, de la lună la lună şi, curând, părinţii lui Mihnea nu vor mai putea continua, prin forţe proprii. Costurile tratamentului sunt de până la 1500 de euro pe lună şi vor fi tot mai mari.

Şansa acestui copil cu zâmbetul larg depinde de ajutorul pe care i-l vom da, pentru a putea fi plătite: terapia ABA, medicamentele, tratamentul homeopat, alimentaţia specială, jucăriile specifice şi toate acele proceduri complicate despre care un părinte citeşte mult până să înţeleagă ceva, dar despre care ştie că trebuie să fie urmate, pentru ca viitorul copilului să fie unul... normal.

Cum îl puteţi ajuta pe Mihnea? 
Părinţii s-au înscris în Asociaţia Help Mălin - www.helpautism.ro -, iar Mihnea are propriul său cont de donaţii. 

Persoanele fizice pot alege să redirecţioneze 2% din impozitul pe venit în acest cont, completând formularul 230 (pentru salariaţi) şi formularul 200 (pentru cei care au şi alte venituri, pe lângă salarii ). 
Persoanele juridice pot dona 20% din impozitul pe profit, în baza unui contract de sponsorizare. 

Formularele le puteţi descărca accesând link-urile următoare: 
Contract de sponsorizare - format doc
Formular 200 - format pdf
Formular 230 - format pdf


http://www.recrutare-turism.ro/contact/

sau puteţi folosi formularele de pe saitul oficial al ANAF, completând la secţiunea III.2 Susţinerea unei entităţi nonprofit, următoarele: Denumire entitate nonprofit: Asociaţia Help Mălin, Cod de identificare fiscală a entităţii nonprofit: 26590428, Cont bancar (IBAN): RO44BACX0000000843775074

De asemenea, se pot face donaţii în contul: 
RO44BACX0000000843775074, deschis la Unicredit Ţiriac, sucursala Dristor, pe numele Mihnea Dan Chiriac.

Fondurile vor fi folosite exclusiv pentru plata terapiei ABA (terapeuţi + coordonator program) + alte tratamente şi proceduri recomandate. 

Povestea lui o găsiţi şi pe pagina de Facebook Prietenii lui Mihnea:https://www.facebook.com/prieteniiluimihnea?ref=ts&fref=ts

Citiţi mai multe despre autism şi terapia lui aici: http://www.terapie-autism.ro/
Marţi, 2 aprilie, în toată lumea au loc evenimente dedicate copiilor diagnosticaţi cu TSA, această dată fiind declarată Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului.
În România, anual, 6 copii din 1000 sunt diagnosticaţi cu autism şi înscrişi în diferite forme de terapie specifică.