Se afișează postările cu eticheta National. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta National. Afișați toate postările
vineri, 2 mai 2014
BUCHAREST FASHION FAIR, 31 MAI – 1 IUNIE 2014 - Vintage Pub (Centrul Vechi)
Partenerii evenimentului (www.orasulvechi.ro, www.the-diaries-of-a-shopping-addict.blogspot.ro, www.pourelle.ro, www.pelipscani.ro,www.tonight.eu, www.getlokal.ro, www.overseeingfashion.blogspot.ro,www.netpub.ro, www.vinsieu.ro, www.romaniafashion.ro), cât și apariția în cadrul unei emisiuni televizate destinate modei, vor asigura promovarea evenimentului.
Pentru cei interesați să participe ca și expozanți, invitația oficială poate fi descărcată accesând linkul: http://we.tl/KpsstED3ej
luni, 22 octombrie 2012
Muzeul la ceas de sărbătoare
TÂRGUL DE SFÂNTUL DUMITRU
26 – 28 OCTOMBRIE 2012
VNERI, 26
OCTOMBRIE
12.00 Bun venit la
Târgul de Sfântul Dumitru!
15.00 La şezătoare… cu meşterii
populari
Meşteri în medalion – Valeria
Fercal – Paltinu, Suceava
13.00 – 15.00 Povestea lutului –
atelier de olărit
Irinel Miuţoiu – Vălenii de Munte, Prahova (Casa Stăneşti)
Războiul iţelor – atelier de ţesut
Rozica Miclescu – Vălenii de Munte,
Prahova (Casa Stăneşti)
12.00 – 18.00 – Târgul
meşterilor populari – olari, ţesătoare, sculptori în lemn, iconari…
Arome din bucătăria
tradiţională ... plăcinte, cozonaci,
turtă dulce, dulceţuri,
miere. Produse bio.
SÂMBĂTĂ, 27
OCTOMBRIE
11.30 Din moşi – strămoşi, Valea
Trotuşului expoziţie de fotografie
Partener
- Asociaţia Culturală Dimitrie Ghika
– Comăneşti, Bacău (Casa Glod)
12.00 Ansamblul folcloric Muguraşii
– com. Agă, Bacău
12.30 – 14.00 Fanfara Chetriş – Iaşi
Coordonator – Sonia Lucan (Scena Dumitra, Hanul La
Barieră , Casa Straja)
13.00 Concert de Sfântul Dumitru
Concert de muzică religioasă
Corul de muzică bizantină „Anton Pann” al Patriarhiei Române
Coordonator – dr. Constantin Răileanu
Imnuri pentru sfinţi - muzică instrumentală
Adrian Drăgoescu şi
Florin Mitrea
În slava sfinţilor
Tudor Niculescu Mizil – chitară clasică
Glorie sfinţilor
Recital instrumental - Cornelia Tihon şi Daniel Bădoi
(Biserica Dragomireşti)
14.30 Invitatul
târgului… Ansamblul folcloric Palamarta - Bulgaria
Coordonator – Irena Kovaceva (Scena Dumitra)
15.00 Grupul folcloric Bosilce
(Busuiocel)
al Asociaţiei ZAEDNO a Bulgarilor din Târgovişte
Coordonator,
Emilian Enache (Scena
Dumitra)
16.30 Armonii de toamnă
Silviu Biriş
şi Taraful Cleante (Scena Dumitra)
Prezintă actorul Alexandru Nicolae
Mihai
12.00 – 15.00 Prin târg… zarvă mare!
Actorii Costin Teodorescu, Elena Ruxandra
Maniu, Andreea Mihaela Tănase
12.00 – 15.00 Târgul meşterilor populari
– olari, ţesătoare, sculptori în lemn, iconari…
Arome din bucătăria
tradiţională ... plăcinte, cozonaci,
turtă dulce, dulceţuri,
miere. Produse bio.
DUMINICĂ, 28
OCTOMBRIE
12.00 Pentru onor… înainte!
Asociaţia Tradiţia
militară – Preşedinte dr. Mircea
Stoica
12.15 – 13.30 Ritmuri
de fanfară
Fanfara
Gabriel Chaborschi – Râmnicu Vâlcea
Dirijor
– prof. Andrei Constantin
(Scena Dumitra şi Hanul La
Barieră )
13.00 Sezonul toamnă-iarnă din
colecţia Romartizana – Bucureşti
14.00 Cântări româneşti … Gelu
Voicu şi Taraful Lăutarii din Teleorman
(Scena Dumitra)
15.30 – 17.00 La un pahar de tulburel…muzică de taraf!
Ion Creţeanu şi Taraful de la
Morunglav - Olt
(Scena Dumitra şi Hanul La barieră)
16.30 La târg… Marian Ciripan
– Compania Civic Art (Scena Dumitra)
Prezintă actorul Alexandru Nicolae Mihai
12.00 – 15.00 Prin târg… zarvă mare!
Actorii Costin Teodorescu, Elena
Ruxandra Maniu, Andreea Mihaela Tănase
9.00 – 18.00 – Târgul
meşterilor populari – olari, ţesătoare, sculptori în lemn, iconari…
Arome din bucătăria
tradiţională ... plăcinte, cozonaci,
turtă dulce, dulceţuri,
miere. Produse bio.
luni, 10 septembrie 2012
Târgul de „Ziua Crucii- Cârstovul viilor” la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti"
Comunicat de presă
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită în
perioada 15-16 Septembrie 2012 la târgul de „Ziua Crucii- Cârstovul viilor”.
„Ziua Crucii” sau „Înălţarea Sfintei Cruci”, este sărbătorită în fiecare an pe
data de 14 septembrie, fiind considerată în spiritualitatea populară un „prag
simbolic” ce vesteşte sfârşitul verii.
În această zi, în zonele în care viticultura a fost
practicată ca ocupaţie de bază dar şi în alte zone în care se cultivă viţa de
vie, se practică un obicei străvechi – „Cârstovul
viilor” sau „Ostrovul viilor”.
Deşi acest obicei pare a avea originea în perioada precreştină,
astăzi culesul viilor începe cu oficierea unei slujbe creştine de sfinţire a
viei şi a rodului, precum şi cu binecuvântarea preotului satului, la acest
obicei participând întreaga comunitate.
La Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vom încerca
în zilele de 15 şi 16 Septembrie 2012, să refacem vechile cutume ale satului
legate de „Cârstovul viilor”.
Vă aşteaptăm cu datini şi obiceiuri din Ţara Vrancei, „La un
pahar de vin” cu „vorbe
de duh şi voie bună”, dansuri lipoveneşti şi greceşti, cu „Povestea
lutului” sau „ Povestea firelor”, „Tainele
înnodatului” sau „Războiul iţelor”, ateliere ale
meşterilor populari.
Tot aici veţi descoperi cât de „Bun e vinul ghiurghiuliu”, ascultând
„Cântece
de altădată”, în interpretarea unor artişti cunoscuţi şi îndrăgiţi de
publicul larg.
Meşterii populari vă aşteaptă cu produse tradiţionale
realizate din lut, sticlă, lemn sau lână dar şi cu plăcinte, cozonaci şi turtă
dulce, pastramă şi cârnaţi, multe alte bunătăţi şi surprize nenumărate.
Conf. univ. dr.Paula Popoiu
Director general
Informaţii suplimentare
Biroul de Programe Culturale
021 317 91 03/ int. 191
ZIUA CRUCII
CÂRSTOVUL VIILOR
15 – 16
SEPTEMBRIE 2012
SÂMBĂTĂ, 15 SEPTEMBRIE
12.00 Bun venit... la târgul cu veselie!
12.30 Despre vie despre vin – expoziţie
13.00 E vremea culesului de vie! …datini şi obiceiuri
Ansamblul folcloric Ţara
Vrancei – Focşani, Vrancea
Coordonator
– prof. Maria Murgoci
15.30
La un pahar de vin - vorbe de duh, muzică
În rostirea
actorilor Ion Lupu şi Alexandru Nicolae Mihai. Cântă Vladimir Pesantez.
16.00 Podgorii din România -
concurs
Coordonator –
Cornel Dumitrescu
16.30 To ftinỏporo sto ambẻli (Toamna în vie)
Ansamblul
Asteria al Uniunii Elenilor din
România
Coordonator –
Dana Ştefan
12.00 - 16.00 Prin târg... în straie de sărbătoare
Compania
Civic Art. Coordonator – actorul Marian Ciripan
Actorii:Costin Teodorescu, Elena Ruxandra
Maniu, Andreea Mihaela Tănase
14.00 – 16.00 Povestea
lutului – atelier de olărit
Irinel Miuţoiu
– Vălenii de Munte, Prahova (Casa
Stăneşti)
Povestea firelor – atelier de
împletit cu andrele
Silvia Ciobotaru – Bucureşti (Casa Stăneşti)
12.00 – 19.00 – Târgul meşterilor populari - olari, ţesătoare, mascagii, sculptori
în lemn,
iconari…
Arome din
bucătăria tradiţională ... plăcinte,
cozonaci, turtă dulce, dulceţuri,
miere, pastramă şi
cârnaţi. Produse bio.
DUMINICĂ, 16 SEPTEMBRIE
12.00 În chioşc – muzică de
fanfară
Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale
Dirijor – col. Aurel Gheorghiţă
12.30
Armonii de toamnă – expoziţie
de pictură
Doina
Iovănel Spineanu (Casa
Glod)
13.00 Teofan - Doina Iovănel
Spineanu – lansare de carte
Invitat
- Dan Puric
13.30 Din cântările de altădată
Grupul folcloric Reabinuşca
al ruşilor lipoveni – Jurilovca,Tulcea
Coordonator –
Lidia Pavlov
14.00 Păcală,
Tândală şi plosca fetei moşului
Coordonator – Lidia Feher
14.30 Culori de cântec şi joc
Ansamblul
folcloric Doina Bărăganului –
Slobozia, Ialomiţa
Dirijor
– Cristian Obrejan
15.30 În poeniţă lângă plop – muzică
corală
Corul
de copii Symbol al Patriarhiei Române
Coordonator –
Jean Lupu
16.00 Bun e vinul ghiurghiuliu – cântece de
altădată
Aneta
Stan, Gheorghiţa Nicolae, Maria Băndoiu, Aida Ursu
17.00 M-a trimis mama la vie!
Ion Creţeanu
şi Taraful de la Morunglav - Olt
Prezintă actorul Alexandru Nicolae Mihai
14.00 – 16.00 Tainele înnodatului – atelier împletituri textile
Eugenia Tudor – Bucureşti (Foişorul de vară)
Războiul iţelor – atelier de ţesut
Rozica Miclescu – Vălenii de munte, Prahova (Casa Stăneşti)
9.00 – 19.00 – Târgul
meşterilor populari
Târgul meşterilor populari-olari, ţesătoare, mascagii, sculptori în lemn, iconari…
Arome din bucătăria tradiţională ... plăcinte, cozonaci, turtă dulce, dulceţuri,
miere, pastramă şi
cârnaţi.
Produse bio.
Etichete:
destinatii/destinations,
istorie/history,
National,
povesti/story,
Prin lume/Around the world,
Romania,
Stiri/News,
Traditional,
Vacante/Vacancies
sâmbătă, 8 septembrie 2012
Why should you know Romania!
Lume, lume, asta e România! Metoda inedită prin care doi emigranţi români ne promovează ţara în străinătate (VIDEO)
Doi emigranţi români, Matei Barbu (preşedinte şi Co-fondator la Leeds Romanian Society) şi Ana Raluca Busuioc (graphic designer), s-au gândit să realizeze o animaţie despre România pentru a îmbunătăţi imaginea ţării în străinătate.
Zis, făcut şi postat pe YouTube. Printre altele, materialul video îi informează pe cei care îl privesc despre faptul că România are 19 milioane de locuitori, capitala este Bucureşti şi că românii au limba lor, care nu este cea vorbită de ţigani.
Matei Barbu spune că a făcut acest video pentru a informa publicul străin despre ţara noastră. "Unii ştiau de Inna şi alţii ne-au întrebat dacă nu suntem ţigani", scrie Matei pe Facebook. Drept urmare, s-a hotărât să demonteze "preconcepţiile despre România".
Zis, făcut şi postat pe YouTube. Printre altele, materialul video îi informează pe cei care îl privesc despre faptul că România are 19 milioane de locuitori, capitala este Bucureşti şi că românii au limba lor, care nu este cea vorbită de ţigani.
Matei Barbu spune că a făcut acest video pentru a informa publicul străin despre ţara noastră. "Unii ştiau de Inna şi alţii ne-au întrebat dacă nu suntem ţigani", scrie Matei pe Facebook. Drept urmare, s-a hotărât să demonteze "preconcepţiile despre România".
vineri, 7 septembrie 2012
"Targ de Sfanta Maria" la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" - 8-9 Septembrie 2012
Comunicat de presă
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită în perioada 8-9
Septembrie 2012, începând cu ora 12.00, la „Târgul de Sfânta Maria”.
În această zi, în satele României dar şi la oraşe se organizau marile
târguri de Sfânta Maria, prilej de întâlnire a comunităţii şi de comercializare
a produselor toamnei (fie cele rezultate din recoltele abia culese, fie produse
meşteşugăreşti necesare în gospodărie).
Târgul de Sfânta Măria marchează la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie
Gusti” sfârşitul verii şi al vacanţelor şi începutul activităţilor dedicate
toamnei şi pregătirii iernii. Vizitatorii vor fi iniţiaţi în taina picturii
icoanelor pe sticlă şi lemn (care au ca principal personaj iconografic pe
Sfânta Maria) şi vor putea achiziţiona produse tradiţionale.
Cu alte cuvinte, vom reface atmosfera vechilor târguri de Sfânta Maria,
prilej de întâlniri, comercializare de produse dar şi de distracţie.
În cadrul târgului, vizitatorii vor avea parte de un program ce cuprinde
demonstraţii meşteşugăreşti, expoziţii de icoane realizate de meşteri iconari
consacraţi şi lansări de albume de pictură; momente muzicale religioase cu Grupul de muzică bizantină Anton Pann al
Patriarhiei Române, cântece populare şi instrumentale şi gastronomie
tradiţională. Teatrul Ţăndărică ni-i aduce pe Vasilache şi Mărioara la tîrg, iar Compania Civic Art ni-l trimite
pe Nenea Iancu la şosea.
Meşterii populari vă aşteaptă cu produse tradiţionale lucrate manual,
din lemn, sticlă sau lână, cu plăcinte, miere, dulceţuri, cozonaci şi turtă
dulce, alături de multe alte surprize.
Biroul Programe Culturale
021 317 91 03/ int. 191
TÂRGUL DE SFÂNTA MARIA
8 - 9 SEPTEMBRIE 2012
SÂMBĂTĂ, 8
SEPTEMBRIE
12.00 Bun
venit la târg!
12.30 Icoana Maicii Domnului -
expoziţie de icoane
Lucrări ale
meşterilor iconari - Vladimir Baciu, Mihaela Bădescu, Stela Costache,
Carmen Catană,
Cecilia Cişmaşu, Radu Dincă, Ileana Ometiţă, Irinel Parasca,
Oana Ducu, Vasile
Moldoveanu.
(Casa Glod)
13.30 Vasilache şi Mărioara la târg!
Actor Paul
Ionescu – Teatrul Ţăndărică,
Bucureşti
14.00 Concert de Sfânta Maria
Cântări religioase
Grupul
de muzică bizantină Anton Pann al
Patriarhiei Române
Coordonator
– Dr. Constantin Răileanu
Ave Maria – muzică instrumentală
Adrian
Drăgoescu şi Florin Mitrea
Glorie Ţie Marie!
Tudor
Niculescu Mizil – chitară clasică (Biserica
Dragomireşti)
15.30 Poveşti cu Vasilache şi
Mărioara
Actor - Paul
Ionescu – Teatrul Ţăndărică,
Bucureşti
16.00 Pentru tine Mărioară! – cântece
populare
Maria Butaciu,
Maria Stroia, Ana Maria Arnăutu
16.30 Sunetul muzicii – recital
instrumental
Cornelia
Tihon
La acordeon -
Daniel Bădoi
17.00 Peregrinatio… cu grupul TRUVERII - Bucureşti
Coordonator – regizor Mihai Serghei
Todor
14.00 – 16.00 Frumuseţea sfinţilor –
atelier - icoane pe sticlă
Vladimir Baciu – Bucureşti (Biserica Dragomireşti)
Jocul mărgelelor – atelier - podoabe
populare
Maria
Morar – Salva, Bistriţa-Năsăud (Foişorul de
vară)
Persoanele care sărbătoresc
onomastica de Sfânta Maria au acces gratuit în muzeu!
(pe baza cărţii de
indentitate).
12.00 – 19.00 Târgul meşterilor populari-olari, ţesătoare, mascagii, sculptori
în lemn, iconari…
Arome din bucătăria
tradiţională ... plăcinte, cozonaci,
turtă dulce, dulceţuri,
miere.
Produse bio.
DUMINICĂ, 9
SEPTEMBRIE
12.00 Şi în chioşc fanfara cânta…
Clasic Band 2000
Coordonator –
Adrian Ienea
13.00 Cântecul popular în dialog
muzical
Rodica
Anghelescu, Georgiana Mănăilă, Ion Drăgan, Alexandru Pătraşcu
14.30 Lada de zestre – Ioan
Măric - lansare album
Ed. Vicovia,
2012, Bacău
15.00 Cântec şi joc ca pe la noi
Ansamblul
folcloric Creveniceanca – Crevenicu,
Teleorman
Coordonator –
Violeta Mârza
15.30 Muşeatâ fatâ … Ansamblul
Pilisterlu al Societăţii Culturale
Aromâne
Coordonator
– Chiraţa Gheorghe
16.00 Nenea Iancu la şosea.
Compania Civic Art
Coordonator
– Marian Ciripan
17.00 Muzică şi dans tradiţional
din Indonezia
Parteneriat
– Ambasada Iondoneziei la
Bucureşti
Prezintă
actorul Alexandru Nicolae Mihai
14.00 – 16.00 Frumuseţea sfinţilor –
atelier - icoane pe lemn
Mihaela
Bădescu – Bucureşti (Biserica Dragomireşti)
Povestea lemnului – atelier - sculptură în lemn
Vasile
Moldoveanu – Moreni, Dâmboviţa (Casa Chiojd)
9.00 – 19.00 Târgul
meşterilor populari-olari,
ţesătoare, mascagii, sculptori în lemn, iconari…
Arome din bucătăria
tradiţională ... plăcinte, cozonaci,
turtă dulce, dulceţuri,
miere.
Produse bio.
marți, 12 iunie 2012
Un colţ de Rai: Varlaam
Un colţ de Rai: Varlaam
Venirea lunii mai înseamnă pentru locuitorii munţilor din Buzău începerea transhumanţei, a plecării oilor către masivul Penteleu şi, de asemenea, începerea preparării brânzei din lapte de oaie după reţete moştenite din străbuni.
La început, acest eveniment era practicat doar în spaţiul restrâns al stânelor, când ciobanii (oierii) se întâlneau cu proprietarii de oi pentru a legiui şi a orândui păşunatul. De acum trei ani însă, doi oameni "de pământ" din Varlaam, Maria şi Pompiliu Blidaru, au ales să "iasă în lume" cu această sărbătoare, pentru a arăta tuturor cât de mândri sunt de locul în care s-au născut, au crescut şi îşi cresc copiii sau nepoţii. Nu e loc pe lumea asta care să fie atât de plin de verdeaţă, cu o culoare de un verde crud care "îţi ia ochii", cu un aer atât de curat, încât simţi că-ţi umple pieptul până la refuz şi-ţi alungă toate gândurile negre ce-ţi preumblă prin minte. Cu oameni minunaţi, gospodari şi omenoşi şi mai ales tradiţii atât de înrădăcinate, încât nu se pierd. Şi dacă vreuna începe să se uite, ei au grijă să o readucă în sufletul şi în mintea oamenilor.
BULZ DE CULOAREA SOARELUI
Oriunde îţi aruncai privirea vedeai oameni îmbrăcaţi în ii cusute sau în costume populare, care aşteptau cu nerăbdare să vadă cum se prepară bulzul. Ce plăcere să vezi cum, doar din apă, mălai şi puţină sare grunjoasă, se obţine mămăliga ce avea o culoare atât de galbenă, încât părea a fi împrumutat puţin din razele soarelui care zâmbea cu voioşie pe cerul fără nici un nor, parcă bucuros că ia şi el parte la o aşa petrecere minunată!
Apoi, doar adăugând puţin caş frământat cu sare şi puţină urdă şi, introducându-le într-un pumn de mămăligă aburindă, ieşea un "bolovan" auriu, ce se cocea apoi pe plita încinsă. Ochii oamenilor străluceau de bucurie că au învăţat o reţetă nouă pentru ei, dar veche pentru cei care locuiesc în Varlaam. Reţetă ce le-a fost transmisă de la om la om de-a lungul timpului şi pe care au obligaţia să o păstreze cu sfinţenie, dar şi să o transmită mai departe copiilor şi copiilor lor, pentru a nu se pierde tradiţia.
TRADIŢIA ŞI... ÎNDEMÂNAREA JURNALIŞTILOR
Apoi, doar adăugând puţin caş frământat cu sare şi puţină urdă şi, introducându-le într-un pumn de mămăligă aburindă, ieşea un "bolovan" auriu, ce se cocea apoi pe plita încinsă. Ochii oamenilor străluceau de bucurie că au învăţat o reţetă nouă pentru ei, dar veche pentru cei care locuiesc în Varlaam. Reţetă ce le-a fost transmisă de la om la om de-a lungul timpului şi pe care au obligaţia să o păstreze cu sfinţenie, dar şi să o transmită mai departe copiilor şi copiilor lor, pentru a nu se pierde tradiţia.
TRADIŢIA ŞI... ÎNDEMÂNAREA JURNALIŞTILOR
Tot pentru păstrarea tradiţiilor cunoscute, dar şi pentru reînvierea altora care par a fi pierdute se organizează şi acest festival, cu sprijinul pensiunilor din zona Buzăului şi al Asociaţiei de turism ANTREC Buzău. Pentru a vă ajuta să descoperiţi locurile minunate pline de verdeaţă, oamenii gospodari şi primitori şi, mai ales, tradiţiile şi obiceiurile locului.
Ca în fiecare an, oamenii din zonă şi-au scos oile din gospodării şi le-au dat în grija ciobanilor, pentru a urca astfel cu ele pe masivul Penteleu, casa lor până la toamnă. Apoi, lumea s-a întors să petreacă alături de gazde, dar şi să urmărească interesată concursul organizat pentru jurnalişti.
CUM SE PREPARĂ BRÂNZA DE VARLAAM?
Ca în fiecare an, oamenii din zonă şi-au scos oile din gospodării şi le-au dat în grija ciobanilor, pentru a urca astfel cu ele pe masivul Penteleu, casa lor până la toamnă. Apoi, lumea s-a întors să petreacă alături de gazde, dar şi să urmărească interesată concursul organizat pentru jurnalişti.
CUM SE PREPARĂ BRÂNZA DE VARLAAM?
Ca să aflăm acest lucru, am apelat la unul dintre proprietarii pensiunii-gazdă, Pompiliu Blidaru. Pe lângă povestea localităţii Varlaam, am aflat şi etapele care sunt necesare şi obligatorii pentru a se obţine preparate din lapte de oaie.
"În primul rând se mulg oile, apoi se pune laptele la încălzit într-un ceaun mai mare. Se adaugă cheagul, cam 125 ml la 10 litri de lapte dulce, se amestecă şi se ia de pe foc. Acoperim ceaunul cu un tifon şi după 10-15 minute, se începe frământarea brânzei. Când s-a închegat brânza se adună într-o margine a ceaunului, se introduce tifonul pe sub brânză şi se scoate. Se leagă tifonul, se scurge de zer, se pune în crintă şi se presează cu un tocător de lemn până iese zerul.
După câteva minute, nu mai ai altceva de făcut decât să scoţi caşul într-un castron şi să-i dai sare. Zerul rămas se pune din nou pe foc şi se adună spuma formată la suprafaţă, care de fapt este urda de oaie. Ce mai rămâne în tunci este jintiţa, la care unele gospodine din Varlaam mai adaugă caş dulce ras sau urdă, ca să fie mai închegată."
BUCATE DE VARLAAM
"În primul rând se mulg oile, apoi se pune laptele la încălzit într-un ceaun mai mare. Se adaugă cheagul, cam 125 ml la 10 litri de lapte dulce, se amestecă şi se ia de pe foc. Acoperim ceaunul cu un tifon şi după 10-15 minute, se începe frământarea brânzei. Când s-a închegat brânza se adună într-o margine a ceaunului, se introduce tifonul pe sub brânză şi se scoate. Se leagă tifonul, se scurge de zer, se pune în crintă şi se presează cu un tocător de lemn până iese zerul.
După câteva minute, nu mai ai altceva de făcut decât să scoţi caşul într-un castron şi să-i dai sare. Zerul rămas se pune din nou pe foc şi se adună spuma formată la suprafaţă, care de fapt este urda de oaie. Ce mai rămâne în tunci este jintiţa, la care unele gospodine din Varlaam mai adaugă caş dulce ras sau urdă, ca să fie mai închegată."
BUCATE DE VARLAAM
La expoziţia gastronomică a pensiunilor din Buzău am mai avut o surpriză. Gazdele au pregătit un curcan deosebit, gătit în cazanul de ţuică, umplut cu tot felul de mirodenii şi plante specifice muntelui. De asemenea, s-a adus şi o prăjitură numită "Roata Vieţii", aşa cum spunea şi creatoarea ei, "albă şi neagră, aşa cum e viaţa, cu bune şi rele".
Cei de la pensiunile din Varlaam, Cristina Partal de la ANTREC, dar şi noi încercăm să vă convingem că nu există plai mai frumos pe lume decât Varlaamul cel de la poalele Penteleului. Nu doar noi spunem asta, ci stă scris şi în paginile cărţii unui mare scriitor al sfârşitului de secol al XIX-lea, Alexandru Vlahuţă: "Falnic şi luminos se ridică în fundal blândul rege al atâtor înălţimi, vestitul Penteleu, cu cele mai grase păşuni, cu cele mai încântătoare şi mai bogate plaiuri din tot cuprinsul Carpaţilor noştri. Noi am adăuga, cu cele mai gustoase bucate şi mai încântători oameni."
Cei de la pensiunile din Varlaam, Cristina Partal de la ANTREC, dar şi noi încercăm să vă convingem că nu există plai mai frumos pe lume decât Varlaamul cel de la poalele Penteleului. Nu doar noi spunem asta, ci stă scris şi în paginile cărţii unui mare scriitor al sfârşitului de secol al XIX-lea, Alexandru Vlahuţă: "Falnic şi luminos se ridică în fundal blândul rege al atâtor înălţimi, vestitul Penteleu, cu cele mai grase păşuni, cu cele mai încântătoare şi mai bogate plaiuri din tot cuprinsul Carpaţilor noştri. Noi am adăuga, cu cele mai gustoase bucate şi mai încântători oameni."
Peisaj de poveste
Mâncare gustoasă din belşug, băutură după pofta inimii şi muzică populară tradiţională. Acestea au fost ingredientele principale ale sărbătorii "Înţărcatul mieilor", ţinută la sfârşitul săptămânii trecute în Varlaam. Aflat la a treia ediţie, evenimentul a adunat laolaltă oameni din toate colţurile ţării, atraşi de peisajul de poveste din zona Varlaam, şi mai ales de mirosurile îmbietoare venite de la bulzurile coapte pe grătar şi de la mielul la proţap.
Concurs
Concursul jurnaliştilor a constat în pregătirea brânzei din lapte de oaie, a urdei şi a preparatelor din brânză. Au participat jurnalişti din Buzău, dar şi jurnalişti din Bucureşti, printre care şi un redactor de la Jurnalul de bucătărie. "Bătălia" a fost strânsă, ambele echipe (formate prin tragere la soţi, una mai mult din fete şi una doar din băieţi) depunând efort pentru a ieşi câştigătoare. Până la urmă, echipa care a câştigat a fost cea a băieţilor, având mai mult suport din partea publicului buzoian.
foto si text: Alina-Ramona Anghel
publicat in Jurnalul National/Jurnalul de Bucatarie
Târgul tradiţiilor sau reînnoirea legăturilor cu satul
Târgul tradiţiilor sau reînnoirea legăturilor cu satul
foto: Alina-Ramona Anghel
Toamna şi-a intrat de mult în drepturi, umplând pieţele cu fructe şi legume care mai de care mai mari, mai pline de culoare şi mai ales de gust. Chiar dacă e un anotimp al ploilor, toamna ne mai oferă din când în când şi zile frumoase, pline de lumina şi căldura soarelui.
Aşa au fost şi zilele de 10 şi 11 octombrie, când s-a desfăşurat cea de-a treia ediţie a Târgului Tradiţiilor - Obiceiuri de Toamnă, un eveniment organizat de Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu Primăria Sectorului 4 şi Muzeul Ţăranului Român. Desfăşurat într-un loc plin de culoare şi lumină, cum e Parcul Copiilor din Bucureşti, târgul a însemnat pentru vizitatori un moment prielnic de a se întâlni din nou cu tradiţiile şi creaţiile meşterilor populari. Au fost invitaţi peste 100 de artişti populari, fiecare din diferite zone ale ţării şi domenii de activitate. Vizitatorii nu s-au lăsat aşteptaţi şi au umplut spaţiul special amenajat pentru desfăşurarea târgului. Indiferent de vârstă sau condiţie socială, toţi cei care au ales să-şi petreacă zilele de sâmbătă şi duminică la acest târg au fost pe deplin mulţumiţi.
În lumea satului
Cei mai fericiţi au fost copiii, care nu mai pridideau cu întrebările despre un obiect sau altul, simţindu-se ca într-o poveste atunci când ajungeau în locul unde Ionela Lungu din Humuleşti era înconjurată de personaje din poveştile lui Creangă. Indiferent că era Moş Nechifor Coţcariul sau Tuşa Măriuţa, fata babei sau fata moşului, Dănilă Prepeleac sau Păcală, copiii ar fi vrut să ia totul acasă, să-şi creeze propria lume de basm. Cei mari au putut găsi costume populare tradiţionale, mobilă şi ţesături din pânză decorate manual cu motive tradiţionale româneşti. Obiectele realizate prin împletitură din pănuşă de porumb şi papură au fost la mare căutare, mai ales îngeraşii şi papucii, dar şi obiectele realizate din ceramică de Horezu sau Corund.
O mare parte dintre meşterii populari a ţinut şi mici lecţii de tradiţie şi meşteşug, arătându-le vizitatorilor că nu îţi trebuie cine ştie ce mare pregătire pentru a realiza un obiect, ci doar respect pentru tradiţii, dăruire faţă de munca pe care ai ales să o faci, dar şi faţă de obiectul pe care îl creezi. Fănică Florea, ceramist olar din judeţul Dâmboviţa, este unul dintre aceşti meşteri cu dragoste faţă de tradiţii. Rotind parcă fără încetare roata de olar, dădea viaţă din nimic, doar dintr-un boţ de lut, la lucruri minunate. Cănile pentru apă sau bărdacele pentru vin, ghivecele pentru muşcate şi oalele pentru laptele prins, apăreau ca prin minune din mâinile lui dibace.
Bucate de soi
Pentru că la un târg de tradiţii nu pot lipsi bucatele tradiţionale, organizatorii împreună cu producătorii au pus la dispoziţie doritorilor un număr mare de produse ce îţi făceau cu ochii la tot pasul. Cârnaţi de casă sau cârnaţi de porc ecologici, pastramă de vită, costiţă afumată, caşcaval afumat sau caş de oaie. Brânza de burduf părea că aşteaptă nerăbdătoare să fie acoperită cu mămăligă şi prinsă ca într-o îmbrăţişare, devenind într-un final un bulz plin de arome. Magiunul de prune, cozonacii cu nucă, plăcintele cu brânză sau tartele cu fructe, mierea cu polen, simplă sau cu bobiţe mici de cătină, dar mai ales, turta dulce. Nu era copil la târg care să nu aibă măcar o ciupercuţă, un cocoşel sau un om de turtă dulce.
La doar câţiva paşi depărtare de aceste minunăţii se zăreau ştergare şi prosoape din Bucovina, ţesute şi brodate manual în culori specifice zonei. Alături de ştergare, ouăle încondeiate cu ceară sau cu mărgele te duceau cu gândul la altă perioadă a anului de abia trecută. Virginia Şoldănescu este cea care le creează cu atâta dragoste. Este născută în Iaşi, dar acum locuieşte în Rădăceni, lângă Fălticeni. Ca meserie este sticlar, însă lucrează ouă încondeiate şi cu mărgele de la vârsta de 5 ani. A moştenit tradiţia de la bunică şi mamă, iar acum a dat-o mai departe şi celor trei copii. Pe lângă sticlărie, ouă încondeiate, ţesut şi brodat, mai face şi bijuterii din mărgele. Chiar dacă nu a avut mult timp pentru bucătărie, are câteva reţete pe care le face mai mereu şi cu care îşi încântă familia şi apropiaţii de câte ori vin în vizită.
foto: Victor Stroe- Jurnalul National
design: Andreea Aron
Masa de hram şi masa de Crăciun
În Rădăceni lângă Fălticeni, la hramul bisericii, de Sf. Petru, tot satul donează bani şi mâncare şi se fac bucate pentru o masă mare. Mâncarea de bază este borşul din găină de casă şi sarmalele. Toţi vizitatorii, că sunt din alte oraşe ale ţării sau din zonele apropiate de Rădăceni, se aşază la masa de hram în curtea bisericii şi sunt ospătaţi cu mâncarea care s-a preparat din donaţie.
Pentru sărbătorile de iarnă, la Rădăceni se prepară chişcă, cârnaţi de casă, şuncă şi pastramă. Muşchiul de pe spatele porcului se pune în baiţ cu piper, oţet sau suc de lămâie, ienibahar, usturoi, apă şi sare. Se lasă în baiţ o zi, se scoate şi se usucă câteva ore. Se lasă apoi la afumat într-un butoi de lemn ce este prevăzut cu o gaură dedesubt. Se face fum cu rumeguş cu lemne ude şi deasupra se pun nişte araci de care se leagă carnea prinsă cu sârmă. Se ţin bucăţile de carne 24 de ore la fum, de la amiază până a doua zi dimineaţă şi apoi se ţin la păstrare sau se începe să se consume din ele.
Dulce pentru Paşte
Virginiei Şoldănescu cel mai mult îi place să prepare cozonac, căci e un dulce ce se face doar de Paşte, nu şi de Crăciun. Cozonacul îl frământă doar bărbaţii şi tot ei sunt cei care fac focul. Se introduc beţe sau lemne în cuptor, se aruncă mălai că să se vadă cât de fierbinte e cuptorul şi apoi se aşază cozonacii la copt. La o săptămână după Paşte, prima zi de luni se merge la biserică cu ouă roşii şi cozonac. Pentru prepararea cozonacului gospodina bucovineană foloseşte 5 ouă, un kg făină, 25 g drojdie, 200 g zahăr tos, 200 ml chişleag (lapte prins), 200 ml ulei de floarea-soarelui. Se dizolvă drojdia cu puţin zahăr, se adaugă patru ouă şi un albuş, chişleagul şi făina. Se frământă totul până capătă aspectul de aluat şi se pune la dospit. Pentru umplutură, la un kg de aluat se folosesc 500 g nuci. Se dau nucile prin maşină, se opăresc cu 200 ml apă, se adaugă 200 g zahăr, esenţă de rom şi se lasă să se răcească. Se întind două foi, se pune umplutura pe o parte, se rulează, se împletesc şi se aşază în tava unsă cu untură. Se ung cu gălbenuş înainte de a fi băgaţi în cuptor şi se coc în cuptor de cărămidă până devin aurii.
În Rădăceni lângă Fălticeni, la hramul bisericii, de Sf. Petru, tot satul donează bani şi mâncare şi se fac bucate pentru o masă mare. Mâncarea de bază este borşul din găină de casă şi sarmalele. Toţi vizitatorii, că sunt din alte oraşe ale ţării sau din zonele apropiate de Rădăceni, se aşază la masa de hram în curtea bisericii şi sunt ospătaţi cu mâncarea care s-a preparat din donaţie.
Pentru sărbătorile de iarnă, la Rădăceni se prepară chişcă, cârnaţi de casă, şuncă şi pastramă. Muşchiul de pe spatele porcului se pune în baiţ cu piper, oţet sau suc de lămâie, ienibahar, usturoi, apă şi sare. Se lasă în baiţ o zi, se scoate şi se usucă câteva ore. Se lasă apoi la afumat într-un butoi de lemn ce este prevăzut cu o gaură dedesubt. Se face fum cu rumeguş cu lemne ude şi deasupra se pun nişte araci de care se leagă carnea prinsă cu sârmă. Se ţin bucăţile de carne 24 de ore la fum, de la amiază până a doua zi dimineaţă şi apoi se ţin la păstrare sau se începe să se consume din ele.
Dulce pentru Paşte
Virginiei Şoldănescu cel mai mult îi place să prepare cozonac, căci e un dulce ce se face doar de Paşte, nu şi de Crăciun. Cozonacul îl frământă doar bărbaţii şi tot ei sunt cei care fac focul. Se introduc beţe sau lemne în cuptor, se aruncă mălai că să se vadă cât de fierbinte e cuptorul şi apoi se aşază cozonacii la copt. La o săptămână după Paşte, prima zi de luni se merge la biserică cu ouă roşii şi cozonac. Pentru prepararea cozonacului gospodina bucovineană foloseşte 5 ouă, un kg făină, 25 g drojdie, 200 g zahăr tos, 200 ml chişleag (lapte prins), 200 ml ulei de floarea-soarelui. Se dizolvă drojdia cu puţin zahăr, se adaugă patru ouă şi un albuş, chişleagul şi făina. Se frământă totul până capătă aspectul de aluat şi se pune la dospit. Pentru umplutură, la un kg de aluat se folosesc 500 g nuci. Se dau nucile prin maşină, se opăresc cu 200 ml apă, se adaugă 200 g zahăr, esenţă de rom şi se lasă să se răcească. Se întind două foi, se pune umplutura pe o parte, se rulează, se împletesc şi se aşază în tava unsă cu untură. Se ung cu gălbenuş înainte de a fi băgaţi în cuptor şi se coc în cuptor de cărămidă până devin aurii.
text si foto: Alina-Ramona Anghel
foto: Victor Stroe
design: Andreea Aron
publicat in Jurnalul National/Jurnalul de bucatarie
Abonați-vă la:
Postări (Atom)